Despre stres la persoana intai

Despre stres la persoana Intai

Stres-ul la persoana I este un fenomen de care parintii nostri parca nu se plangeau asa de mult ca noi. Folosim tot mai des acest termen pentru a descrie starea cea mai frecventa pe care o simtim la locul de munca. Punem tot mai multe efecte pe seama acestui fenomen. Stresul devine, incet–incet, “sacul fara fund” in care punem toate starile negative pe care le traim.

Stresul nu tine cont de nivelul ierarhic, de vechimea in munca sau de industria in care lucram. El este o stare individuala, provenita din perceperea discrepantei dintre solicitarile cu care ne confruntam si resursele personale pe care le avem si le putem pune la bataie pentru a face fata acestor solicitari. Cu alte cuvinte, stresul este ceva la persoana I, o data ce este o stare proprie care vine dintr-o perceptie proprie, si nu din exterior. Asta inseamna o veste “rea” si una buna. Vestea “rea” este ca, desi exista factori de vulnerabilitate la stres (conditiile in care lucram, responsabilitatile pe care le avem, efortul zilnic..), nu putem “da vina” doar pe ei pentru ca ne simtim stresati. Vestea buna este ca, fiind un fenomen la persoana I, il putem preveni sau gestiona direct.

Acest articol isi propune sa va ofere cateva instrumente foarte practice pe care sa le aveti la indemana pentru a preveni/ gestiona stresul la locul de munca.

Pentru inceput, este important sa identificati nivelul stresului si cat de mult interfereaza acesta cu activitatile dv. Iata un checklist pe care il puteti folosi pentru a aprecia cat de “prezent” este stresul in viata dv profesionala. Din pacate, de multe ori, semnele care ne-ar putea alerta in privinta stresului ridicat sunt trecute cu vederea.. ne-au devenit parteneri familiari intr-o zi obisnuita de lucru ..

Checklist

Bifati aspectele pe care le-ati regasit la dv., tot mai frecvent, in ultima perioada (6 luni):

  • Va neglijati programul alimentar.
  • Incercati sa rezolvati totul de unul singur.
  • Va infuriati usor.
  • Incercati sa realizati obiective nerealiste.
  • Nu va amuza situatii care altora li se par foarte amuzante.
  • Reactionati nepoliticos.
  • Faceti “din tantar armasar”, sunteti intr-o dispozitie iritabila.
  • Luati greu decizii.
  • Va plangeti ca sunteti dezorganizat, nu va ajunge timpul.
  • Evitati persoane care au alte opinii decat dv.
  • “Tineti inauntru” ceea ce simtiti.
  • Aveti putine relatii care sa va ofere sprijinul necesar.
  • Evitati contactele sociale.
  • Nu faceti exercitiu fizic.
  • Aveti dificultati legate de somn (dificultati de a adormi, de a va trezi, somn de calitate redusa)
  • Va odihniti prea putin.
  • Va enervati daca trebuie sa asteptati.
  • Amanati unele activitati.
  • Nu reusiti sa gasiti timp pentru relaxare in decursul unei zile.
  • Ganditi ca exista o singura solutie la o problema.
  • Va angajati in discutii despre alte persoane care nu sunt de fata.
  • Petreceti mult timp plangandu-va de probleme prezente sau trecute.
  • Nu reusiti sa va “rupeti” de alergatura zilnica.
  • Fumati mai mult, consumati mai multa cafea sau alcool.
  • Observati o scadere in performanta sau seful va reproseaza asta.
  • Aveti dureri de cap sau de spate.
  • Aveti mai multe conflicte cu colegii.

Daca ati bifat mai mult de jumatate din aceste afirmatii, este important sa incepeti o analiza a surselor de stres din viata dv profesionala. Puteti porni de la a identifica posibilii factori care influenteaza stresul la locul de munca (factori de vulnerabilitate):

  • Lipsa controlului sau control scazut asupra deciziilor care va privesc munca;
  • Sub-utilizarea abilitatilor proprii;
  • Cerinte prea mari, deadline-uri greu de respectat;
  • Provocari prea reduse, cerinte prea mici;
  • Varietate scazuta a activitatilor;
  • Incertitudine datorata slabei definiri a rolurilor si responsabilitatilor, necunoasterea prioritatilor si a obiectivelor, insecuritate;
  • Beneficii reduse;
  • Conditii nefavorabile de munca: galagie, caldura, pauze neadecvate etc.;
  • Subevaluarea pozitiei sociale

(Peny Grade, Mental Health Foundation, 2000).
Acesti factori nu actioneaza separat. In plus, ei se pot asocia cu factori care tin de viata personala, si care reduc capacitatea persoanei de a face fata stresului de la locul de munca. Amintiti-va de asemenea ca existenta unor astfel de factori nu inseamna in mod automat ca sunteti stresat/a. Modul cum evaluati/ interpretati situatia cu care va confruntati si resursele pe care stiti ca le puteti folosi pentru a face fata sunt cele care determina sau nu reactia de stres. Ganditi-va ca in aceeasi situatie, cu aceleasi solicitari, persoane diferite reactioneaza diferit.

Iata un mini-chestionar care porneste de la 4 din acesti factori pentru a incepe o analiza a nivelului de stres cu care va confruntati. Luati acest mini-chestionar ca un punct de pornire pentru o analiza mai detaliata a situatiei cu care va confruntati, si mai ales a modului cum dv. percepeti aceasta situatie si ce resurse puteti angaja pentru a o gestiona.

Mini-chestionar privind stresul la locul de munca

Alegeti numarul care descrie cel mai bine cum va simtiti la locul de munca:

    1

Puternic de acord

2

 

De acord

3

Nu stiu

td>

4

Nu sunt de acord

5

Dezacord puternic

 

1)

Sunt multumit/a de gradul de implicare pe care il am in deciziile care ma privesc (control).

2)

Simt ca mi se recunoaste corespunzator efortul pe care il depun la locul de munca (recompensa).

3)

In ultimele 6 luni, presiunile de la locul de munca mi-au cauzat ingrijorari, ‘emotii’, stress (cerinte).

4)

In ultimele 6 luni, m-am simtit obosit psihic la locul de munca (efort).

           

Calcularea scorului: 

Acordati pentru fiecare intrebare un punctaj dupa cum urmeaza (in ultima coloana): – pentru raspusurile 1 sau 2, la oricare din intrebari, acordati 1 punct; – pentru raspunsurile 3,4,5, la oricare din intrebari, acordati 0 puncte.

Scorul se calculeaza astfel:
(Q1+ Q2) – (Q3+Q4) =

Unde:
Q1 = scor acordat la intrebarea 1
Q2 = scor acordat la intrebarea 2
Q3 = scor acordat la intrebarea 3
Q4 = scor acordat la intrebarea 4

Daca scorul final are valoare pozitiva, satisfactia dv. in munca este mai mare decat stresul. Daca scorul final are valoare negativa, este important sa va identificati metode de a contracara sursele de stres.

In articolele viitoare vom aborda, tot intr-o maniera practica, moduri cum putem detecta efectele pe care stresul le are asupra individului/ organizatiei si, de asemenea, ce poate face individul, respectiv organizatia, pentru a preveni sau reduce stresul la locul de munca. Pana atunci, ca exercitiu la persoana I, incercati sa intocmiti o lista cu resursele pe care considerati ca le puteti folosi impotriva stresului.

 

Puneti pe lista:

1) ceea ce va ajuta sa faceti fata in momentele stresante – abilitati pe care le aveti de a gestiona stresul – de ex. solicitarea ajutorului, reprogramarea activitatilor, cautarea de informatii, reamenajarea spatiului de lucru, identificarea partilor bune sau utile ale unei situatii, re/programarea pauzelor de lucru etc;

2) ceea ce va creste rezistenta la stres sau va protejeaza impotriva efectelor lui nocive: lucruri sau activitati care va fac placere sau va relaxeaza, persoane apropiate, prieteni etc si consultati-o in situatiile solicitante.